Raport documentar | actualizat la 1 iunie 2026

Eugen Tomac și Biserica Ortodoxă Română

Dosar public despre relația dintre Eugen Tomac, Patriarhia Română, Mitropolia Basarabiei, ierarhi ortodocși și proiecte bisericești legate de românii de pretutindeni, într-un moment în care numele său este vehiculat pentru Palatul Victoria.

30+repere publice documentate în surse bisericești și instituționale
16intrări de audiență în agenda patriarhală și publicațiile BOR
2proiecte materiale majore: Catedrala din Madrid și biserica din Most
1999-2026intervalul cronologic acoperit de raport

De ce contează acum

La 1 iunie 2026, presa politică îl prezintă pe Eugen Tomac drept nume aflat în calcul pentru funcția de prim-ministru, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai și după consultările convocate de președintele Nicușor Dan. La data actualizării, nu a fost anunțată o desemnare oficială; formularea factuală este „vehiculat” sau „favorit în relatări de presă”, nu „desemnat”. Surse

Statutul politic la 1 iunie 2026

Reperele instituționale pentru o eventuală desemnare sunt decretele și comunicatele Administrației Prezidențiale, precum și pagina oficială a Guvernului. Surse

Relație publică documentată

Relația publică Tomac-BOR este veche, densă și instituțională: audiențe la Patriarhul Daniel, proiecte materiale pentru diaspora, contacte repetate cu ierarhi și decorații legate de Mitropolia Basarabiei.

Firul financiar

Același dosar are și un fir financiar: auditul Curții de Conturi asupra DRP, finanțările către Mitropolia Basarabiei și litigiile ulterioare. Aceste repere sunt prezentate separat de partea ceremonială și fără concluzii care nu apar în documente.

Miză instituțională: pentru un posibil șef de Guvern, dosarul privește modul în care statul român s-a sprijinit pe structuri bisericești ca infrastructură de identitate în diaspora, Basarabia și comunitățile istorice.

Sinteză

Eugen Tomac apare în sursele publice în principal ca responsabil politic și administrativ pentru relația cu românii din afara granițelor. Interacțiunile cu Biserica Ortodoxă Română se concentrează în jurul comunităților românești din diaspora, al Mitropoliei Basarabiei, al românilor din Serbia/Timoc, Ungaria, Spania, Franța, Cehia, Cipru și Republica Moldova.

Profil pe scurt

Născut în iunie 1981 în Babele/Oziornoe, raionul Ismail, în sudul Basarabiei istorice, Eugen Tomac provine dintr-o familie de români basarabeni și are formare de istoric. Acest traseu biografic dă context unei relații publice concentrate pe diaspora, Republica Moldova, Timoc și comunitățile românești din jurul granițelor. Sursa

Relație instituțională constantă

Publicațiile oficiale bisericești consemnează audiențe repetate la Patriarhul Daniel, întâlniri comune cu ierarhi și participări la proiecte ale Patriarhiei Române pentru comunitățile românești din străinătate.

Teme recurente

Diaspora ortodoxă, Basarabia, păstrarea limbii române, sprijinirea parohiilor din afara țării, cimitirele și monumentele de memorie, catedralele românești din Occident.

Repere materiale

Două proiecte ies în evidență prin dimensiunea lor practică: Catedrala episcopală românească din Madrid și biserica de lemn din Most, Cehia, ridicată în memoria eroilor români.

Patru distincții și premii

CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European și actualizat la 27 mai 2026 listează patru decorații/premii: două bisericești și două civice sau culturale. Diferența dintre ele contează: nu toate premiile din CV vin din zona bisericească.

Lectura de ansamblu: interacțiunea Tomac-BOR este mai degrabă una de politică publică pentru diaspora și identitate românească decât o relație strict ceremonială. Audiențele și decorațiile se leagă aproape constant de comunitățile românești de peste hotare.

Înainte de DRP: cum se formează axul diaspora-Basarabia

Înainte ca Eugen Tomac să apară în publicațiile BOR în calitate de secretar de stat sau director al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European indică un traseu concentrat pe românii de pretutindeni, Republica Moldova și comunitățile istorice. Pagina PE publică CV-ul într-un cadru instituțional, dar precizează că informațiile țin de responsabilitatea deputatului european. Sursa

An/perioadă Funcție sau activitate Relevanță pentru raport Sursă
1999 Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni Prim reper de formare legat de comunitățile românești din afara granițelor. C CV publicat pe site-ul PE
2000 Membru fondator și președinte, Liga Tinerilor Români de Pretutindeni Activitate asociativă construită în jurul românilor de pretutindeni. C CV publicat pe site-ul PE
2005 Coordonator al studiului „Focus on Romanians” CV-ul descrie raportul ca analiză privind situația românilor de pretutindeni și discriminarea românilor din vecinătate și diaspora. C CV publicat pe site-ul PE
2006-2007 Expert, Administrația Prezidențială Responsabil pentru relațiile cu românii de pretutindeni, potrivit CV-ului. C CV publicat pe site-ul PE
2007-2008 Asistent, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” Continuitate profesională pe portofoliul comunităților românești din afara țării. C CV publicat pe site-ul PE
2009-2012 Secretar de stat / DRP, MAE și Guvernul României Perioada în care apar cele mai multe interacțiuni Tomac-BOR documentate în publicații bisericești. C CV publicat pe site-ul PE
2012-2013 Consilier de stat și președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor Extinde portofoliul diaspora din zona executivă spre Administrația Prezidențială și Parlament. C CV publicat pe site-ul PE
09/2025-prezent Consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, Administrația Prezidențială Reface, în contextul politic 2025-2026, legătura oficială cu portofoliul românilor de pretutindeni. C CV publicat pe site-ul PE
Context: această preistorie dă sens apariției BOR în documente ca infrastructură comunitară pentru diaspora, Basarabia și comunitățile românești istorice. Din aceste repere nu rezultă automat o relație personală privilegiată; rezultă o convergență instituțională între portofoliul lui Tomac și rolul BOR în comunitățile românești din afara granițelor.

Registru oficial 2010-2012

Publicațiile Patriarhiei Române și ale Bisericii Ortodoxe Române consemnează următoarele apariții ale lui Eugen Tomac în relație cu Patriarhul Daniel, ierarhi ortodocși, delegații și proiecte bisericești.

Data Tip Consemnare Semnificație Sursă
3 martie 2010 Audiență Patriarhul Daniel îi primește în audiență pe IPS Teofan, IPS Nifon, PS Ciprian Câmpineanul, Adrian Lemeni, Eugen Tomac și alți oficiali. Tomac apare într-o audiență comună cu ierarhi de rang înalt și reprezentanți ai statului. Vestitorul Ortodoxiei 2010, p. 74
18 aprilie 2010 Madrid La punerea pietrei de temelie a Catedralei episcopale ortodoxe române din Madrid, Eugen Tomac citește mesajul președintelui Traian Băsescu. Tomac reprezintă instituțional statul român într-un proiect major al BOR pentru diaspora spaniolă. Vestitorul Ortodoxiei 2010, p. 15
13 octombrie 2010 Decorație Mitropolitul Petru al Basarabiei acordă primele distincții „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni”; între cei gratificați este și Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. Este o mențiune oficială Basilica, distinctă ca denumire de Ordinul „Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruință” din CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European. Basilica, 13 octombrie 2010
5 ianuarie 2011 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din MAE. Primul reper din agenda patriarhală a anului 2011. BOR 2011, p. 172
28 februarie 2011 Audiență Audiență la Patriarhul Daniel pentru Eugen Tomac, menționat ca secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Confirmă caracterul recurent al contactului instituțional. BOR 2011, p. 183
12 martie 2011 Audiență Patriarhul Daniel îl primește în audiență pe Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Audiența apare în aceeași zi cu alte primiri ale unor clerici și oficiali. BOR 2011, p. 187
22 martie 2011 Delegație Patriarhul Daniel primește un grup de directori de școli și licee cu predare în limba română din Transnistria, aflați în România la invitația lui Eugen Tomac. Patriarhia este implicată într-un demers legat de educația românească din Transnistria. BOR 2011, p. 193
11 mai 2011 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, director al Departamentului Românii de Pretutindeni. Agenda reflectă continuitatea relației după reorganizarea titulaturii instituționale. BOR 2011, p. 488
27 mai 2011 Audiență Audiență pentru Eugen Tomac, director al Departamentului Românii de Pretutindeni. Al doilea reper consemnat în luna mai 2011. BOR 2011, p. 494
27 iunie 2011 Delegație La Palatul Patriarhiei, Patriarhul Daniel primește zece reprezentanți ai comunității românești din Franța, coordonați de Eugen Tomac. DRP, diaspora franceză și Patriarhia apar în același cadru instituțional. BOR 2011, p. 508
11 iulie 2011 Audiență Patriarhul Daniel îi primește în audiență pe Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte, și pe Eugen Tomac. Întâlnire comună între zona cultelor și cea a românilor de pretutindeni. BOR 2011, p. 513
12 august 2011 Audiență Audiență cu IPS Nifon, PS Ciprian Câmpineanul și Eugen Tomac, după o ședință privind Catedrala Mântuirii Neamului. Tomac apare alături de ierarhi importanți ai Patriarhiei. BOR 2011, p. 520
8-9 octombrie 2011 Cehia În vizita Patriarhului Daniel în Mitropolia Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei, Eugen Tomac se află între oficialii care îl întâmpină pe Patriarh la Ambasada României la Praga. Participare la un eveniment extern al Patriarhiei Române. BOR 2011, p. 996
9 octombrie 2011 Cehia La inaugurarea monumentului și a bisericii din Most, Eugen Tomac rostește o alocuțiune ca secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni. Prezență publică într-un proiect BOR cu valoare memorială și diplomatică. BOR 2011, p. 1004
2010-2011, proiect Most Finanțare Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin contribuția secretarului de stat Eugen Tomac, sprijină Patriarhia Română cu 40.000 euro pentru prelucrarea și amplasarea bisericii de lemn din Most. Proiect material concret între DRP și Patriarhia Română, prezentat în contextul inaugurării din octombrie 2011. BOR 2011, p. 1006
19 octombrie 2011 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Relația instituțională continuă și în toamna anului 2011. BOR 2011, p. 868
26 noiembrie 2011 Audiență Audiență pentru Eugen Tomac, directorul Departamentului Românii de Pretutindeni. Reper consemnat spre finalul anului bisericesc 2011. BOR 2011, p. 882
10 decembrie 2011 Audiență Patriarhul Daniel îl primește în audiență pe Eugen Tomac, directorul Departamentului Românii de Pretutindeni. Ultima audiență directă consemnată în agenda BOR pentru 2011. BOR 2011, p. 887
24 ianuarie 2012 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Prima audiență consemnată în agenda patriarhală din 2012. Vestitorul Ortodoxiei 2012, p. 40
23 februarie 2012 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, directorul Departamentului Românii de Pretutindeni. Confirmă continuitatea audiențelor înaintea întâlnirilor din martie-aprilie 2012. Vestitorul Ortodoxiei 2012, p. 42
1 martie 2012 Audiență Patriarhul Daniel îl primește pe Eugen Tomac, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu pr. Boian Alexandrovici, parohul bisericii românești din Malainița și protopop al Protopopiatului Dacia Ripensis, Serbia. Reper important pentru legătura dintre Patriarhie, DRP și românii/vlahii din Serbia de Răsărit. Vestitorul Ortodoxiei 2012, p. 44
30 martie 2012 Audiență Patriarhul Daniel îi primește pe PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, și pe Eugen Tomac, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Audiență directă în agenda patriarhală, cu participarea unui episcop-vicar patriarhal. Vestitorul Ortodoxiei 2012, p. 46
30 aprilie 2012 Audiență Patriarhul Daniel îi primește pe PS Daniil, Episcopul Daciei Felix, Adrian Lemeni și Eugen Tomac. Întâlnire relevantă pentru relația cu românii ortodocși din Serbia și pentru coordonarea cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Vestitorul Ortodoxiei 2012, p. 50

Cronologie extinsă

Cronologia include și surse publice complementare publicațiilor bisericești: comunicate Basilica, eparhii, Ziarul Lumina, Radio România Actualități, presa de diaspora și surse instituționale.

Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni C

CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European listează acest reper de formare. Este punctul de început al traseului public legat de românii de pretutindeni. Sursa

Liga Tinerilor Români de Pretutindeni C

Tomac este listat ca membru fondator și președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. Reperul arată o orientare timpurie spre diaspora și comunitățile istorice. Sursa

Studiul „Focus on Romanians” C

CV-ul de pe site-ul Parlamentului European îl indică drept coordonator al studiului „Focus on Romanians”, despre situația românilor de pretutindeni și aspecte privind discriminarea românilor din vecinătatea României și diaspora. Sursa

Expert la Administrația Prezidențială C

CV-ul îl listează ca expert responsabil pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Administrația Prezidențială. Sursa

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” C

CV-ul indică funcția de asistent la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Sursa

Secretar de stat la DRP / MAE C

CV-ul îl listează ca secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, înaintea mutării portofoliului la Guvern. Sursa

Documente despre istoria românilor din Balcani, lansate la Patriarhie A

La Patriarhie sunt lansate documente despre istoria românilor din Balcani, în prezența Patriarhului Daniel, a unor academicieni și a lui Eugen Tomac. Evenimentul fixează una dintre temele recurente ale relației: românii din jurul granițelor și lăcașurile de cult. Sursa

Troiță în Timoc, împreună cu PS Daniil de Dacia Felix B

Eugen Tomac, în calitate de șef al DRRP, participă alături de Episcopul Daniil la sfințirea unei troițe lângă satul Geanova, în Serbia de Răsărit. Relatarea subliniază păstrarea credinței și identității românești în Timoc. Sursa

Delegația românilor americani la Patriarhul Daniel B

La Reședința patriarhală, Patriarhul Daniel primește organizații și instituții media românești din SUA. Eugen Tomac participă ca secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni. Sursa

Audiență cu ierarhi și oficiali ai statului A

Agenda patriarhală îl menționează pe Eugen Tomac într-o audiență comună cu IPS Teofan, IPS Nifon, PS Ciprian Câmpineanul, Adrian Lemeni și reprezentanți ai MAE. Sursa

Piatra de temelie a Catedralei românești din Madrid A

Patriarhul Daniel pune piatra de temelie a Catedralei episcopale din Madrid. Eugen Tomac citește mesajul președintelui Traian Băsescu și participă la delegația română. Sursa

Întâlnire cu PS Timotei și contract de 100.000 euro pentru Madrid A

Ziarul Lumina consemnează întâlnirea lui Eugen Tomac cu PS Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei, și semnarea contractului de finanțare DRP pentru construcția Catedralei ortodoxe române din Madrid. Sursa

Primele distincții „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni” A

Basilica consemnează că IPS Petru acordă primele distincții „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni” mai multor persoane care au sprijinit instituția, inclusiv lui Eugen Tomac. Sursa

Vizită la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria A

Eugen Tomac vizitează instituții ale comunității românești din Ungaria, inclusiv Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. Se întâlnește cu PS Siluan și vizitează Catedrala episcopală și Reședința eparhială din Giula. Sursa

Crucea Mântuirii Neamului Românesc de la Nisporeni B

La sfințirea crucii de la Nisporeni au slujit IPS Petru, IPS Teofan și PS Corneliu. Mesajul lui Eugen Tomac a fost prezentat de Radu Cosma, adjunct în DRP. Sursa

Evenimente românești la Micherechi, Ungaria A

Între oaspeți apar PS Siluan și Eugen Tomac. Relatarea consemnează și vizitarea bisericii ortodoxe din localitate. Sursa

Autorizația de construcție pentru Catedrala românilor din Madrid B

Episcopia Spaniei și Portugaliei mulțumește Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condus de Eugen Tomac, pentru susținerea proiectului. Sursa

Discuții despre românii din Timoc și biserici românești B

Radio România Actualități notează discuții cu Eugen Tomac, senatori români și părintele Bojan Alexandrovici. Concluzia relatată: statul român urma să sprijine școli, biserici și mănăstiri ortodoxe românești în Timoc. Sursa

Audiență la Patriarhul Daniel A

Vestitorul Ortodoxiei îl consemnează pe Eugen Tomac, director al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, într-o audiență la Patriarhul Daniel. Sursa

A doua audiență consemnată în 2012 A

Agenda patriarhală din Vestitorul Ortodoxiei notează o nouă audiență acordată lui Eugen Tomac înaintea întâlnirilor din martie-aprilie. Sursa

Audiență la Patriarh cu pr. Boian Alexandrovici A

Vestitorul Ortodoxiei consemnează că Patriarhul Daniel l-a primit pe Eugen Tomac împreună cu pr. Boian Alexandrovici, parohul bisericii românești din Malainița și protopop al Protopopiatului Dacia Ripensis din Serbia. Sursa

Audiență cu PS Ciprian Câmpineanul A

Agenda patriarhală îl menționează pe Eugen Tomac într-o audiență cu PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal. Sursa

Audiență cu PS Daniil al Daciei Felix A

Patriarhul Daniel îi primește pe PS Daniil, Adrian Lemeni și Eugen Tomac. Contextul indică legătura cu românii ortodocși din Serbia și cu problematica românilor de pretutindeni. Sursa

Președintele Republicii Moldova la Patriarhia Română A

La primirea lui Nicolae Timofti de către Patriarhul Daniel participă și Eugen Tomac, alături de ambasadorul României la Chișinău. Sursa

Mesaj la cinci ani de patriarhat A

La aniversarea a cinci ani de la întronizarea Patriarhului Daniel, Eugen Tomac transmite mesajul președintelui României în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei. Sursa

Protocol DRP - Patriarhia Română / Mitropolia Basarabiei C

Sursele disponibile indică existența unui protocol de cooperare între zona românilor de pretutindeni și Patriarhia Română, respectiv menționează un protocol cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în lista retrospectivă publicată de Mitropolia Basarabiei. Textul integral nu este disponibil în sursele publice consultate, iar data apare diferit în surse: 16 octombrie în lista Mitropoliei Basarabiei, 17 octombrie în presa de diaspora. Sursa

Auditul DRP și finanțările pentru Mitropolia Basarabiei B

Curtea de Conturi publică în Raportul public pe 2011 concluziile auditului privind programul de sprijinire a românilor de pretutindeni în 2009-2011. Presa reproduce ulterior pasaje din procesul-verbal referitoare la 338.400 lei pentru 94 de preoți ai Mitropoliei Basarabiei în 2010. Cifra de 710.400 lei apare în relatări ca total invocat pentru 2009-2010. Detalii

Comemorarea românilor uciși la Fântâna Albă A

Basilica relatează slujba de Parastas de la Fântâna Albă și de la troița de lângă Mănăstirea Putna. Eugen Tomac este menționat între reprezentanții României și susține o alocuțiune despre datoria de a păstra memoria masacrului. Sursa

Vizită în Valea Timocului, la Malainița B

O delegație de europarlamentari și parlamentari români, însoțită de Eugen Tomac, se întâlnește cu lideri ai comunității și participă la slujba de la biserica românească păstorită de pr. Boian Alexandrovici. Sursa

Vizită la parohia românească din Peresecina, Orhei A

Istoricul oficial al parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din Peresecina, publicat de Episcopia de Bălți, consemnează vizita lui Eugen Tomac și sprijinul oferit comunității care aparține Mitropoliei Basarabiei. Sursa

Întâlnire cu IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei B

O delegație PMP condusă de Eugen Tomac vizitează Republica Moldova și se întâlnește cu Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei. Sursa

Traian Băsescu la Reședința Mitropoliei Basarabiei A

Basilica relatează primirea lui Traian Băsescu de către IPS Petru la Chișinău. La întrunire au fost prezenți PS Antonie de Orhei și deputatul Eugen Tomac. Sursa

Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului B

Eugen Tomac apare între oficialii prezenți la sfințirea Catedralei Naționale și publică un mesaj favorabil proiectului: „Aveam nevoie de o Catedrală Națională”. Sursa

Vizită la IPS Petru, la Reședința Mitropoliei Basarabiei A

Mitropolia Basarabiei consemnează vizita deputatului Eugen Tomac la Reședința mitropolitană din Chișinău. Întâlnirea a vizat proiectele anului încheiat și proiectele pe care biserica românească din Basarabia urma să le promoveze. Sursa

Convenția Românilor de Pretutindeni, cu delegat al Episcopiei de Bălți A

Episcopia de Bălți consemnează participarea delegatului PS Antonie la Convenția Românilor de Pretutindeni, unde Eugen Tomac se numără între vorbitori. Reperul este relevant pentru continuitatea temei Basarabia-diaspora. Sursa

30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei A

Patriarhul Daniel acordă distincții celor care au sprijinit Mitropolia Basarabiei. Eugen Tomac apare la Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea (Oranta)”, iar distincțiile au fost înmânate de Mitropolitul Teofan. Sursa

Omagiu adus lui Mihai Eminescu la Parlamentul European A

Mitropolia Basarabiei relatează evenimentul organizat la inițiativa europarlamentarului Eugen Tomac, cu participarea pr. Sergiu Aga, consilier mitropolitan și coordonator al sectorului cultural al Arhiepiscopiei Chișinăului. Sursa

Ceremonii pentru Unirea Principatelor și participarea pr. Sergiu Aga A

Mitropolia Basarabiei consemnează că pr. Sergiu Aga, consilier cultural al Arhiepiscopiei Chișinăului, a fost invitat de Eugen Tomac la Convenția Românilor de Pretutindeni și la ceremoniile organizate la București. Sursa

Sfințirea bisericii din Peresecina amintește sprijinul lui Tomac A

La sfințirea bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Peresecina, Episcopia de Bălți reia istoricul comunității și menționează vizita lui Eugen Tomac din decembrie 2015 în parcursul construirii locașului. Sursa

Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru la 30 de ani A

Basilica consemnează prezența europarlamentarului Eugen Tomac la sărbătoarea de la Nicosia, alături de Mitropolitul Hristofor de Carpasia și reprezentanți ai statului român. Sursa

Sfințirea picturii Catedralei Naționale B

Relatările live și de presă îl includ pe Eugen Tomac între invitații sosiți la ceremonia oficiată de Patriarhul Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Sursele citate pentru acest reper nu stabilesc o titulatură oficială exactă. Sursa

Sfințirea Catedralei episcopale românești din Madrid A

La 16 ani după piatra de temelie pusă de Patriarhul Daniel, Catedrala din Madrid este sfințită de IPS Teofan împreună cu un sobor larg de ierarhi. Eugen Tomac, consilier onorific pentru românii de pretutindeni, transmite mesaj din partea președintelui Nicușor Dan. Sursa

Decorații și premii

Două distincții bisericești

CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European listează Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea”, conferit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, și Ordinul „Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruință”, conferit de Mitropolia Basarabiei.

CV-ul este publicat pe site-ul Parlamentului European și era actualizat la 27 mai 2026.

Două premii civice și culturale

Același CV menționează Premiul „Vocația Spiritului Balcanic”, acordat de revista Balcanii și Europa, și Medalia comemorativă „Dimitrie Cantemir”, acordată de Fundația Culturală „Magazin Istoric”.

Acestea sunt premii civice și culturale, nu distincții bisericești.

Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea”

Basilica îl menționează nominal pe Eugen Tomac între cei care au primit Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea (Oranta)” la aniversarea a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Distincțiile au fost acordate de Patriarhul Daniel și înmânate de Mitropolitul Teofan.

Lista distincțiilor a fost publicată de Basilica și de Mitropolia Basarabiei la 22 octombrie 2022.

„Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni”

Basilica consemnează în 2010 că IPS Petru a acordat această distincție unor persoane care au contribuit la afirmarea Mitropoliei Basarabiei, între care Eugen Tomac.

Denumirea diferă de Ordinul „Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruință”, așa că cele două distincții nu trebuie confundate.

Precizare: denumirile sunt păstrate așa cum apar în sursele citate, fără echivalări între ordine sau medalii cu nume diferite.

Controlul Curții de Conturi și finanțările DRP

Firul financiar este relevant pentru că leagă aceeași axă instituțională: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Mitropolia Basarabiei, proiecte cu componentă religioasă și comunitățile românești din afara granițelor.

Audit public 2009-2011

Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2011 include auditul performanței utilizării fondurilor publice pentru sprijinirea românilor de pretutindeni în perioada 2009-2011. Curtea notează că DRP a finanțat proiecte fără strategii guvernamentale sau sectoriale și că Republica Moldova a avut cea mai mare pondere a fondurilor în 2010 și 2011. Sursa

338.400 lei / 94 preoți

Presa de diaspora a reprodus în 2012 pasaje din procesul-verbal al Curții de Conturi privind proiectul „Sprijinirea deservenților Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române”: 338.400 lei pentru onorariile a 94 de preoți în anul 2010. Sursa

710.400 lei / 2009-2010

Cifra de 710.400 lei apare în relatări ulterioare ca total invocat pentru 2009-2010. Nu este aceeași categorie ca suma de 338.400 lei, care privește strict anul 2010 și proiectul pentru preoții Mitropoliei Basarabiei. Sursa

Data Etapă Ce rezultă din surse Statut
2009-2011 Audit Curtea de Conturi Auditul a vizat activitatea de sprijinire a românilor de pretutindeni și finanțarea proiectelor pentru păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase. Curtea notează lipsa strategiilor și a fundamentărilor reale și cere stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea lor unde este cazul. Sursa A raport public Curtea de Conturi
2010 Mitropolia Basarabiei Pasajele reproduse în presă indică plata de onorarii pentru 94 de preoți ai Mitropoliei Basarabiei, în valoare de 338.400 lei. Sursa B proces-verbal reprodus în presă
19 octombrie 2018 ÎCCJ Potrivit relatărilor din 2026, litigiul privind decizia Curții de Conturi a avut o soluționare definitivă, iar o parte dintre măsuri au fost menținute ca legale. Sursa B presă bazată pe dosar/portal instanțe
13 noiembrie 2020 Curtea de Apel București Relatările indică o sentință civilă rămasă definitivă prin nerecurare, legată de măsuri ale Curții de Conturi. Sursa B presă bazată pe dosar/portal instanțe
15 noiembrie 2023 Acțiune civilă DRP Potrivit Aktual24, DRP a cerut obligarea lui Eugen Tomac la plata a 1.708.499,09 lei, plus penalități și dobânzi, ca prejudiciu invocat de instituție și estimat prin decizia Curții de Conturi din 1 iunie 2012. Sursa B presă bazată pe portal instanțe
21 februarie 2025 Prescripție Potrivit aceleiași relatări, Tribunalul București a respins cererea ca prescrisă. Relatarea consultată nu indică o soluție pe fond și nu confirmă separat o dată de apel. Sursa B soluție procedurală relatată de presă
Precizare juridică: prescripția nu este o soluție pe fond. Secvența trebuie citită ca o succesiune de constatări de audit, litigii și relatări de presă bazate pe acte judiciare, nu ca verdict definitiv asupra răspunderii personale.

Există și o apărare publică polemică a sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei, în care acuzațiile sunt încadrate ca atac politic și ca neînțelegere a obligației statului român față de comunitățile românești din Basarabia. Această apărare este relevantă pentru context, dar nu înlocuiește documentele de audit sau hotărârile instanțelor. Sursa

Finanțarea actuală a Mitropoliei Basarabiei: de la episod DRP la politică publică explicită

După adoptarea Legii nr. 326/2023, sprijinul statului român pentru Mitropolia Basarabiei este reglementat explicit prin lege și prin decizii privind salarizarea personalului de cult. Aceste alocări nu îl implică direct pe Eugen Tomac, dar schimbă contextul politic al dosarului: relația statului român cu Mitropolia Basarabiei nu este un episod închis al perioadei DRP 2009-2012.

An/perioadă Mecanism Beneficiar Sumă/posturi Destinație Statut și relevanță
2010 DRP Mitropolia Basarabiei / preoți 338.400 lei / 94 preoți Onorarii, potrivit procesului-verbal reprodus în presă. B episod istoric controversat, neconfirmat prin textul integral al procesului-verbal în sursele publice consultate. Sursa
2010 DRP Catedrala ortodoxă română din Madrid 100.000 euro Construcția Catedralei episcopale românești din Madrid. A proiect material major legat de diaspora. Sursa
2010-2011 DRP / Patriarhia Română Biserica de lemn din Most, Cehia 40.000 euro Prelucrarea și amplasarea bisericii de lemn la Most. A proiect memorial și diplomatic consemnat de Revista BOR. Sursa
2018-2020 Secretariatul de Stat pentru Culte Mitropolia Basarabiei De la 9.600 la 109.600 euro/lună, potrivit raportului SSC citat de Europa Liberă Salarizarea personalului de cult. B Europa Liberă citează raportul Secretariatului de Stat pentru Culte; raportul SSC nu este folosit aici ca sursă directă. Sursa
2018-2020 Secretariatul de Stat pentru Culte Mitropolia Basarabiei 6,775 milioane lei Construirea și repararea lăcașurilor de cult. B sumă relatată de Europa Liberă pe baza raportului SSC. Sursa
2024-prezent Legea nr. 326/2023 / bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte Mitropolia Basarabiei Echivalentul în lei a 2 milioane euro anual Patrimoniu, funcționarea centrelor eparhiale și unităților de cult, muzee, lăcașuri, activități sociale, medicale, culturale și mediatice. A reglementare legală publicată în Monitorul Oficial și Portalul Legislativ. Sursa
2024 Guvernul României / Secretariatul de Stat pentru Culte BOR în Republica Moldova / Mitropolia Basarabiei 200 posturi clericale + 30 neclericale Salarizarea clericilor și personalului care au aderat sau intenționează să adere la BOR în Basarabia, potrivit comunicatului eparhial. A poziție instituțională a Mitropoliei Basarabiei, coroborată cu Europa Liberă. Sursa
Context actual: finanțarea extinsă a Mitropoliei Basarabiei nu îl implică direct pe Tomac. Ea arată că tema stat-BOR-Basarabia rămâne activă în politica publică românească, în contextul competiției religioase și geopolitice din Republica Moldova.

Basarabia, BOR și miza regională

Basarabia este firul cel mai consistent al raportului: decorații, audiențe, finanțări DRP, întâlniri cu IPS Petru și evenimente recente ale Mitropoliei Basarabiei. În 2026, subiectul devine și mai actual prin cererea de retragere depusă de IPS Petru și prin competiția dintre Mitropolia Basarabiei, aflată în comuniune cu Patriarhia Română, și structura ortodoxă majoritară legată de Patriarhia Moscovei.

Cerere de retragere la vârful Mitropoliei Basarabiei

Basilica a anunțat că, la 27 mai 2026, IPS Petru a depus cererea de retragere din motive de vârstă, sănătate și pentru binele Bisericii. Cererea urma să fie prezentată spre aprobare Sfântului Sinod în ședința din 3-4 iunie 2026; Patriarhul Daniel l-a numit locțiitor pe IPS Teofan până la alegerea statutară a unui nou mitropolit. Sursa

Presiune geopolitică religioasă

Reuters și Europa Liberă descriu competiția dintre Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, legată de BOR. Ambele surse leagă trecerile de clerici/parohii de contextul invaziei ruse în Ucraina și de poziționarea Patriarhiei Moscovei. Sursa

Legătura cu profilul Tomac

Faptul că Tomac are un parcurs public construit pe românii de pretutindeni și Republica Moldova face ca relația cu Mitropolia Basarabiei să nu fie doar ceremonială, ci parte a unui profil politic și administrativ recurent.

Cadru regional: Mitropolia Basarabiei este un actor bisericesc românesc în Republica Moldova și un punct al competiției identitare dintre București, Chișinău și spațiul canonic al Patriarhiei Moscovei. Reuters notează trecerea a circa 200 de preoți/parohii spre structura legată de România, iar Europa Liberă atribuie Mitropolitului Petru formula „aproape 200 de parohii” în ultimii doi ani. Acuzațiile privind atragerea clericilor prin salarii apar în relatarea Europei Libere ca poziție critică a unor ierarhi ai Mitropoliei Moldovei, nu ca fapt stabilit editorial. Surse

Comparație cu alți responsabili pentru diaspora

Relația dintre instituțiile statului pentru românii de pretutindeni și BOR apare și după mandatul lui Eugen Tomac. Parohiile ortodoxe românești funcționează frecvent ca infrastructură comunitară pentru românii din afara țării. Particularitatea cazului Tomac ține de densitatea documentată a contactelor din 2009-2012 și de concentrarea pe Basarabia, Timoc, Madrid și Most.

Persoană / instituție Funcție diaspora Tip relație publică cu BOR / culte Densitate documentată Observație
Eugen Tomac DRP / MAE și Guvern, 2009-2012; consilier onorific în 2025 Audiențe la Patriarhul Daniel, proiecte Madrid/Most, Mitropolia Basarabiei, Timoc, diaspora. Ridicată în sursele 2009-2012 Particularitatea este concentrarea pe Basarabia și comunități istorice, nu simpla existență a contactului cu BOR.
Stejărel Olaru / DPRRP Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, MAE Protocol de cooperare cu Patriarhia Română în 2014. Punctuală Arată caracterul instituțional al relației Patriarhie-portofoliu diaspora după perioada Tomac. Sursa
Natalia-Elena Intotero / MRP Ministru pentru românii de pretutindeni Protocol cu Patriarhia Română în 2018 și întâlnire cu Arhiepiscopul Ciprului în 2019. Punctuală spre moderată Confirmă că BOR și ierarhii ortodocși intră firesc în portofoliul diaspora, inclusiv în afara României. Surse
Alți responsabili pentru diaspora Dan Stoenescu, Angel Tîlvăr și alți titulari ai portofoliului Sursele parcurse arată activitate pe diaspora, dar nu oferă încă o bază comparabilă pentru un calcul cantitativ al relațiilor cu BOR. Comparație parțială O comparație cantitativă strictă ar necesita parcurgerea sistematică a arhivelor MAE/DRP, Basilica, Lumina și a arhivelor eparhiale.
Concluzie: tipul de relație este compatibil cu portofoliul românilor de pretutindeni; cazul Tomac apare mai dens în sursele verificate, mai ales prin Basarabia, Timoc, Madrid și Most.

Relații publice cu alte culte și tema pluralismului

Sursele publice verificate plasează relațiile documentate ale lui Eugen Tomac cu instituții religioase covârșitor în zona ortodoxă, mai ales BOR, Mitropolia Basarabiei și eparhiile din diaspora. Nu apare o rețea comparabilă de audiențe, distincții sau proiecte materiale cu alte culte.

Relații documentate

Audiențe patriarhale, interacțiuni cu ierarhi BOR, Mitropolia Basarabiei, comunități ortodoxe românești din diaspora și proiecte bisericești cu valoare identitară.

Lipsa unui set comparabil

În sursele parcurse nu apare un set similar de întâlniri și proiecte cu instituții romano-catolice, greco-catolice, protestante/neoprotestante, musulmane sau evreiești.

Prudență necesară

Absența unui set public comparabil nu dovedește exclusivism religios. Ea indică limitele documentării publice și profilul portofoliului său politic, concentrat pe comunități românești în care parohia ortodoxă are adesea rol comunitar.

Ierarhi și oficiali bisericești

Sursele îl plasează pe Eugen Tomac în contexte instituționale sau ceremoniale alături de următorii ierarhi și clerici ortodocși:

PF Daniel, Patriarhul României PF Krystoph, Cehia și Slovacia IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei IPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale PS Ciprian Câmpineanul PS Siluan, Episcopul Ungariei PS Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei PS Daniil de Dacia Felix PS Antonie de Orhei PS Ignatie al Hușilor pr. Boian Alexandrovici, Malainița arhim. Melchisedec Velnic, Mănăstirea Putna pr. Sergiu Aga, Mitropolia Basarabiei pr. Roman Botezat, Episcopia de Bălți

Observații interpretative

1. O relație structurată de tema românilor de pretutindeni

În perioada 2009-2012, Eugen Tomac ocupă funcții legate direct de românii din afara granițelor. Interacțiunea cu BOR se concentrează pe comunități românești din diaspora și pe proiecte în care Biserica funcționează ca infrastructură identitară: parohii, catedrale, troițe, memoriale, educație și limbă română.

2. Basarabia este axul simbolic cel mai consistent

Mitropolia Basarabiei apare repetat: distincția consemnată de Basilica în 2010, Ordinul „Sfântul Gheorghe” din CV-ul publicat pe site-ul PE, finanțări DRP în 2009-2010, întâlniri cu IPS Petru, participarea la aniversarea din 2022 și Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea” conferit de Patriarhul Daniel.

3. Madrid și Most sunt proiecte materiale majore

În Spania apare contractul de 100.000 euro pentru Catedrala din Madrid, iar în Cehia apare sprijinul de 40.000 euro pentru biserica de lemn din Most. Ambele sunt proiecte BOR legate de diaspora, memorie națională și reprezentare românească în afara țării.

4. Finanțările DRP nu sunt doar un episod de presă

Există un strat instituțional verificabil: Curtea de Conturi a auditat programul 2009-2011, a constatat probleme de strategie, fundamentare și eficacitate, iar presa a reprodus pasaje privind plăți către preoți ai Mitropoliei Basarabiei. Relatările judiciare din 2026 adaugă traseul civil al unor pretenții de recuperare, respinse ca prescrise, fără judecarea fondului. Detalii

5. Întrebarea de neutralitate a statului

Pentru un posibil prim-ministru, convergența dintre decorațiile primite de la Mitropolia Basarabiei/Patriarhul Daniel și firul finanțărilor publice către aceeași zonă ridică o întrebare instituțională legitimă: cum se păstrează neutralitatea statului față de culte atunci când o relație de politică publică externă este atât de puternic mediată printr-o structură bisericească anume? Întrebarea rămâne una de analiză instituțională, nu un verdict.

6. Concentrarea confesională a profilului public

Materialele publice disponibile plasează interacțiunile religioase ale lui Eugen Tomac aproape integral în zona ortodoxă, mai ales în relație cu BOR, Mitropolia Basarabiei și eparhiile românești din diaspora sau din comunitățile istorice. Această constatare nu dovedește absența unor relații cu alte culte, dar arată profilul public dominant al relației sale cu zona religioasă.

Ce știm sigur / Ce e probabil / Ce rămâne neclar

Ce știm sigur

Tomac are un parcurs profesional legat de românii de pretutindeni, potrivit CV-ului publicat pe site-ul PE. În 2009-2012, publicațiile BOR consemnează numeroase audiențe și întâlniri. Există proiecte materiale documentate: Madrid, Most, Timoc, Peresecina, Mitropolia Basarabiei. Curtea de Conturi a auditat programul DRP 2009-2011. Statul român a extins sprijinul actual pentru Mitropolia Basarabiei prin Legea nr. 326/2023 și prin posturi clericale/neclericale comunicate în 2024.

Ce e probabil

Relația Tomac-BOR poate fi pusă în legătură cu portofoliul românilor de pretutindeni și cu rolul BOR ca infrastructură comunitară în diaspora și Basarabia. Basarabia este axul simbolic și geopolitic cel mai consistent. Relația este mai densă decât o relație protocolară ocazională, dar nu poate fi descrisă ca relație de subordonare sau control instituțional fără probe suplimentare.

Ce rămâne neclar

Rămân neclare lista completă a finanțărilor DRP 2009-2012 către beneficiari bisericești, textul integral al protocolului din octombrie 2012, actele complete de conferire pentru toate distincțiile menționate în CV, rezultatul complet al tuturor litigiilor legate de măsurile Curții de Conturi și existența unor relații publice comparabile cu alte culte.

Surse

Tipuri de surse: A - sursă oficială BOR/eparhială/instituțională sau document public; B - presă ori agenție cu relatare verificabilă; C - CV/autobiografic ori biografic; D - opinie sau relatare polemică.

Puncte unde sursele diferă

Protocolul DRP-Patriarhia Română/Mitropolia Basarabiei din octombrie 2012 apare cu date diferite: 16 octombrie în lista retrospectivă publicată de Mitropolia Basarabiei și 17 octombrie în presa de diaspora. Textul integral nu a fost identificat. Sumele 338.400 lei și 710.400 lei au categorii diferite în relatări: prima privește anul 2010 și 94 de preoți, a doua apare ca total 2009-2010. Respingerea ca prescrisă a pretențiilor de recuperare formulate de DRP nu este verdict pe fond. CV-ul de pe site-ul Parlamentului European este publicat instituțional, dar conținutul ține de responsabilitatea europarlamentarului. Cifrele despre preoți/parohii trecute la Mitropolia Basarabiei trebuie citite cu atribuirea sursei: Reuters, Europa Liberă și Mitropolia Basarabiei folosesc formule apropiate, dar nu identice.

CV Eugen Tomac, Parlamentul European C

Parlamentul European, actualizat 27 mai 2026. Sursă instituțională pentru publicarea CV-ului; pagina precizează că informațiile publicate țin de responsabilitatea deputatului european.

Revista Biserica Ortodoxă Română, 2011 A

RevistaBOR.ro. Repere folosite: p. 172, 183, 187, 193, 488, 494, 508, 513, 520, 868, 882, 887, 996, 1004, 1006.

Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2011 A

Curtea de Conturi, Raportul public pe anul 2011, secțiunea privind auditul programului de sprijinire a românilor de pretutindeni, paginile numerotate 184-185.

Litigiile privind pretențiile de recuperare formulate de DRP B

Aktual24, 27 mai 2026, relatare bazată pe date din dosar și portalul instanțelor.

Europa Liberă Moldova - posturi și salarizare pentru Mitropolia Basarabiei B

Europa Liberă Moldova, 11 martie 2024. Relatează despre 200 de posturi clericale, 30 neclericale, majorarea bugetului lunar și 6,775 milioane lei, cu trimitere la raport SSC și comunicat al Mitropoliei Basarabiei.

Mitropolia Basarabiei - comunicat privind 230 de posturi A

Mitropolia Basarabiei, 10 martie 2024. Sursă instituțională eparhială; confirmă poziția Mitropoliei Basarabiei privind cele 200 de posturi clericale și 30 neclericale.